Antoine Irisse (nume real — Abram Iakovlevici Iris) a fost un pictor al Școlii de la Paris, născut la Chișinău în anul 1903. El a aparținut generației de artiști emigranți din Basarabia, a căror creație s-a format la intersecția tradiției artistice est-europene cu modernismul francez.
Primele lecții de artă le-a primit la Școala de Arte Frumoase din Chișinău. Ulterior, s-a mutat în Belgia, unde și-a continuat studiile la Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles. Din 1926 a trăit și a lucrat la Paris, a frecventat Academia de la Grande Chaumière și a intrat în cercul artiștilor din Montparnasse.
Prima expoziție personală a lui Antoine Irisse a avut loc la Paris în 1929. În anii 1930, a participat activ la expoziții alături de marii maeștri ai modernismului european, printre care Pablo Picasso, Raoul Dufy, Maurice Utrillo și Mané-Katz. În această perioadă, artistul își elaborează propriul limbaj pictural, care îmbină o expresie cromatică vibrantă, plasticitatea formei și influența fauvismului.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Irisse s-a ascuns în Parisul ocupat. Tragedia Holocaustului i-a afectat familia — părinții artistului au pierit în timpul persecuțiilor naziste. După război, s-a alăturat asociației artistice Salon de Mai și a continuat să expună activ la Paris. În perioada târzie a creației sale, artistul s-a orientat tot mai mult spre abstracție și ceramică.
Antoine Irisse a murit la Paris în 1957. Astăzi, operele sale se află în colecții muzeale și private din Europa și SUA, iar numele său ocupă un loc important în istoria Școlii de la Paris și a emigrației artistice din Basarabia.
.jpeg)
